marți, 24 martie 2015

Caibula Geihun

Poartă mereu şapcă,
Că păr nu mai are,
Goblinu-l umblă
Şi-n deal, şi-n vale.

De buzunar îi atârnă
Şi-o căciulă pufoasă
Încălzindu-i chelia
În iarna geroasă.

Caibula Geihun,
Aşa cică-l cheamă              
Originea-i ciudată,
Turco-tătară.

Naviga într-una
Prin mările lumii,
Cunoaşte lumina
Din semnele lunii.

Alcool iar consumă
Şi dansează cu-ardoare,
Tutunul nu-i place
Plămânii-s paloare.

Bătrâneţea nu-l ajunge
Şi frica de moarte,
Că are în sange
Nebunia triumfătoare.

Îi cam place viaţa,
Gagicile bune,
Nu se opreşte
La puţinul din lume.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu